Explicațiile primarului Igrișan despre majorarea semnificativă a taxelor locale în Zărnești

Locuitorii orașului Zărnești au fost nemulțumiți de majorarea semnificativă a taxelor locale, iar primarul Alexandru Lucian Igrișan a simțit nevoia să ofere clarificări detaliate. Acesta a folosit rețelele sociale pentru a explica faptul că majorările colosale nu sunt o decizie locală, ci o obligație impusă de legislația națională, arătând cu degetul către Guvern și Parlament.

Edilul subliniază că, deși înțelege frustrarea cetățenilor, administrația locală a avut o marjă de manevră extrem de redusă. Singurul element asupra căruia Consiliul Local (CL) a putut interveni, cota procentuală, a fost menținut la nivelul minim prevăzut de lege.

De ce au crescut impozitele în Zărnești?

Primarul Igrișan a explicat că impozitele pe proprietate se calculează pe baza unei formule standard, dar ale cărei componente majore sunt dictate de la nivel central. Structura de bază a impozitului este următoarea: Valoarea impozabilă X Cota procentuală – diverse reduceri.

Dintre acești factori, Consiliul Local a putut influența doar cota procentuală, pe care a menținut-o la minimul legal. Pe de altă parte, elementele care au dus la creșteri masive sunt stabilite de Guvern:

  • Valoarea impozabilă este stabilită de Guvern, iar Primăria Zărnești este obligată să o aplice.
  • Guvernul a eliminat diversele reduceri de care beneficiau proprietarii în anii precedenți.

Potrivit edilului, Consiliul Local și Primarul nu s-au putut opune acestor măriri semnificative fără a atrage consecințe legale dramatice, care ar fi însemnat colaps financiar pentru oraș.

Impactul Legii 239 și al OUG 78

Deși, inițial, Consiliul Local Zărnești menținuse nivelul taxelor locale pentru anul 2026, fiind obligat doar să aplice indexarea cu rata inflației de 5,59%, situația s-a schimbat radical în decembrie. Atunci au apărut Legea 239 din 15 decembrie 2025 și Ordonanța de urgență nr. 78 din 17 decembrie 2025, care au modificat fundamental modul de stabilire a taxelor.

Legea 239 a dus la o creștere medie a valorii impozabile pe metru pătrat cu aproximativ 76-77% față de ce se aplicase până atunci. Această majorare este însă amplificată de faptul că au fost eliminate reducerile acordate în baza legii vechi, care favorizau anumite locuințe în funcție de etaj sau anul edificării.

Primarul a prezentat un exemplu elocvent: o persoană care plătea un impozit de 175 RON în anul 2024, trebuie să achite acum 487 RON, ceea ce reprezintă o majorare de 278%. Modificări substanțiale au apărut și la alte categorii, cum ar fi vehiculele hibrid, unde reducerea a scăzut drastic de la 95% la doar 30%. Primarul subliniază clar că „aceste majorări sunt făcute de Parlament și Guvern”.

De ce primăria nu a putut refuza noile taxe

În spațiul public au circulat păreri conform cărora administrațiile locale ar fi putut evita adoptarea hotărârilor privind noile taxe. Primarul Igrișan a clarificat că această idee este „total falsă”, deoarece Ordonanța de urgență nr. 78 din 17 decembrie impunea o obligație expresă Consiliilor Locale.

Ordonanța prevedea obligativitatea adoptării taxelor până la 31 decembrie 2025. Iată textul legal citat de primar:

Î𝐧𝐜𝐞𝐩â𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫ă𝐫𝐢𝐢 î𝐧 𝐯𝐢𝐠𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐞𝐢 𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐧ț𝐞 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧ță, 𝐮𝐧𝐢𝐭ăț𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯-𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚ț𝐢𝐚 𝐬ă 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐝𝐞 î𝐧𝐝𝐚𝐭ă, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐭â𝐫𝐳𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝟑𝟏 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐡𝐨𝐭ă𝐫â𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞/𝐡𝐨𝐭ă𝐫âre 𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞ș𝐭𝐢 c𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 ș𝐢 𝐭𝐚𝐱𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞, 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐭𝐞𝐥𝐞 ș𝐢 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟔, î𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 ș𝐢 î𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐯ă𝐳𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐧r. 𝟐𝟐𝟕/𝟐𝟎𝟏𝟓 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥, 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜ă𝐫𝐢𝐥𝐞 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭ă𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐮𝐥𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞.

Nerespectarea acestui termen ar fi dus la sancțiuni severe din partea autorităților financiare, care ar fi sistat alimentarea cu fonduri esențiale pentru echilibrarea bugetului local. Aceste fonduri, cunoscute sub numele de cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din bugetul de stat, sunt vitale pentru acoperirea cheltuielilor. Singurele plăți care ar fi continuat erau cele pentru salarii, contribuții, drepturile asistenților personali și indemnizațiile persoanelor cu handicap.

Blocarea alocărilor de fonduri ar fi însemnat, practic, intrarea orașului în colaps financiar, punând în pericol funcționarea instituțiilor locale. De aceea, primarul Alexandru Lucian Igrișan a conchis că adoptarea noilor taxe a fost o măsură impusă de legislația națională, nu o decizie luată din inițiativa administrației locale din Zărnești.

Publică comentariul