USR–FDGR cere dezbatere publică pentru decizia majoră din Centrul Civic Brașov.

Grupul consilierilor locali USR–FDGR din Brașov a explicat recent motivul abținerii de la vot în privința concesionării unui teren situat în Centrul Civic, destinat construcției unei catedrale. Reprezentanții grupului subliniază că poziția lor nu vizează credința sau Biserica, ci reprezintă un demers ferm pentru respectarea transparenței, legalității și necesității unei consultări autentice a comunității locale.

Deși afirmă că respectă profund credința brașovenilor și rolul instituțional al Bisericii, USR–FDGR consideră că o hotărâre cu implicații majore la nivel urbanistic, juridic și social nu poate fi adoptată „netransparent, în grabă și pe baze juridice fragile”.

Problema este procedura, nu catedrala

Liderul grupului USR–FDGR a menționat că dezbaterea centrală nu se referă la existența unei catedrale, ci la modalitatea prin care administrația locală, sub conducerea primarului George Scripcaru, încearcă să impună adoptarea acestei hotărâri.
Consilierii au semnalat o serie de neconformități care generează îndoieli serioase cu privire la validitatea demersului.

Nereguli istorice și potențiale conflicte de interese

O primă neregulă invocată este legată de contractul din 1993, ce stă la baza propunerii curente. USR–FDGR susține că obligațiile contractuale nu au fost îndeplinite: autorizația de construire trebuia obținută într-o lună, iar edificarea trebuia finalizată în trei ani, termene care nu au fost niciodată respectate.

Mai mult, documentul inițial fusese semnat cu un ONG din care făceau parte, la momentul respectiv, primarul și viceprimarul de la acea vreme. Această situație, conform USR–FDGR, ridică problema unui posibil conflict de interese, mai ales dacă documentul este validat în prezent. De asemenea, grupul cere clarificări privind componența actuală a acestui ONG și dacă acesta deține capacitatea reală de a susține un proiect de o asemenea anvergură.

Aspecte juridice și urbanistice critice

Un alt aspect disputat îl constituie o hotărâre judecătorească din 2017. Grupul USR–FDGR afirmă că aceasta nu obligă municipalitatea la concesionarea efectivă a terenului, ci doar la inițierea sau modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Această documentație esențială nu a fost elaborată până în prezent.

Consilierii atrag atenția că obligația de a modifica PUZ-ul datează din perioada 2017–2020, când George Scripcaru era, de asemenea, primarul Brașovului. O altă discrepanță majoră este că terenul propus astăzi diferă ca amplasament și suprafață față de cel menționat în contractul inițial.

Situația este complicată de faptul că terenul vizat se află în litigiu activ, dosarul fiind pe rolul Curții de Apel, cu un termen stabilit abia în martie 2026. În acest context, USR–FDGR avertizează că adoptarea unei decizii în prezent ar putea fi considerată rea-credință și ar putea genera riscuri juridice directe pentru consilierii locali implicați.

Contradicții financiare și suprapuneri urbanistice

Sunt evidențiate și contradicții financiare semnificative, inclusiv discrepanța privind redevența: 25 de lei/mp menționați în hotărârea de Consiliu Local, față de doar 1 leu/mp prevăzut în contract. Cea mai serioasă problemă urbanistică este suprapunerea terenului propus cu amplasamentul proiectului parcării subterane din Centrul Civic, o investiție realizată din fonduri publice. Consilierii avertizează că, în scenariul în care toate deciziile existente ar fi aplicate, parcul din Centrul Civic ar putea fi eliminat complet.

Propuneri alternative și apel la dialog

Grupul USR–FDGR susține că există soluții care ar putea preveni divizarea comunității. Printre alternative se numără:

• Identificarea unui spațiu mai adecvat, cum ar fi arealul fostei platforme industriale IUS, unde ar putea exista atât o catedrală, cât și un parc.
• Păstrarea Centrului Civic exclusiv pentru funcțiuni culturale și comunitare (muzee, săli de spectacole și spații comunitare), în concordanță cu propunerile specialiștilor din Ordinul Arhitecților din România.

„Credința nu trebuie pusă în conflict cu orașul, iar Biserica nu ar trebui folosită ca paravan pentru decizii greșite”, transmit consilierii USR–FDGR. Aceștia insistă că Brașovul are nevoie de dialog, transparență și respect față de cetățeni, iar orice decizie majoră trebuie luată doar după o dezbatere publică reală, împreună cu brașovenii.

În încheiere, reprezentanții USR–FDGR reiterează că abținerea de la vot simbolizează această necesitate de prudență și consultare, nefiind în niciun caz un refuz direct al proiectului în sine.